Despre noi

Proiecte

 

Reforma în Sănătate
Reînnoirea clasei politice
Depolitizarea instituţiilor statului
Antreprenoriat pentru absolventi
Alegerea primarilor în două tururi de scrutin
300 de parlamentari
O naţiune liberă, activă şi unităStat de drept suplu și puternicAdministraţie eficientă și necoruptă Familii sănătoase și prospereDreptate pentru toți cetăţeniiEconomie liberă, agricultură performantă, fiscalitate redusăCultură vie, libertatea cultelor, presă liberăMediu curat şi independenţă energeticăEducaţie, formare profesională și cercetare performanteEuropa, atlantism, românii din străinătate
Națiunea suferă de pe urma deficitului de încredere din România de azi.

În paralel cu neglijarea valorilor naționale și luarea în derâdere a patriotismului, a crescut gradul de respingere a tot ceea ce înseamnă Uniunea Europeană și identitatea noastră europeană.

Coeziunea socială este astăzi puternic amenințată de inegalitate şi sărăcie, uneori combinate cu creșterea ratei șomajului, îndeosebi în rândul tinerilor.

Polarizarea extremă a conflictelor politice a introdus clivaje la nivel social.

Presiunea pusă de autorități asupra celor care nu împărtășesc aceleași idealuri cu guvernarea, precum și intimidarea lor au fost practici curente la începutul anilor ’90, revenind în actualitate în vara lui 2012.

Politicieni incompetenți apără imobilismul, se tem de competiție, pentru a-și menține rețelele de influenţă.

În asemenea condiții, munca nu mai e o valoare asociată naţiunii. Libertatea şi unitatea acesteia sunt afectate, fiindcă o națiune nu poate fi liberă şi coezivă dacă munca nu e respectată şi răsplătită.

CE SOLUȚII AVEM?

Principiile noastre privind națiunea sunt:

1. O identitate națională puternic asociată unei identități europene asumate;

2. Coeziunea națiunii se definește prin patriotism, cultură comună și muncă;

3. Patriotismul înseamnă cultivarea valorilor naționale, nu impunerea acestora, exaltarea unei superiorități imaginare sau ura față de ceilalți;

4. Națiunea are un proiect și un destin comun și nu se confundă cu o populație amorfă identitar;

5. Națiunea respectă și protejează diversitatea, fără a renunța la propria identitate;

6. Românii din străinătate nu pot fi excluși din corpul națiunii române.

Vom cultiva valorile naționale, în deplin respect față de valorile tuturor minorităților.
Vom cultiva prin educație patriotismul și tradițiile cultural-spirituale ale națiunii.

Vom promova identitatea noastră națională în complementaritate cu cea europeană, la fel de veche și de autentică.

Vom combate cu idei și argumente defetismul, batjocura valorilor naționale și europene, sau cultul subvalorii.

Primul semn al patriotismului e grija pentru limba națională. Vom promova limba română ca principal element identitar.

Vom promova votul prin corespondență, pentru a nu exclude românii din străinătate din corpul națiunii noastre.

Principiile noastre în ce privește munca sunt următoarele:

1. Piaţa forţei de muncă, complet liberalizată, într-o economie liberă;
2. Angajatorul nu trebuie afectat prin reglementări și poveri fiscale excesive;
3. Angajatul trebuie să fie liber să muncească oricât dorește;
4. Fiecare este responsabil pentru viața sa și pentru bunăstarea personală și familială;
5. Educația conduce la civilizație, formarea profesională oferă un loc de muncă; cele două sunt complementare, nu exclusive.

Considerăm că munca este şi trebuie să rămână principiul fundamental al dreptăţii sociale.

Politica noastră în domeniul muncii este: cine muncește trebuie să aibă mai mult decât cine nu muncește.

Sărăcia nu dispare prin ajutoare sociale, ci prin acele condiții în care oamenii pot munci atât cât doresc, văzându-și răsplătite eforturile.

Avem nevoie de politici ţintite, pentru a permite categoriilor subreprezentate (tineri, femei, vârstnici) să aibă deplin acces la piaţa muncii.

Susţinem corelarea politicilor în domeniul educaţiei cu nevoile economiei și cererile pieţei muncii.

Suntem de părere că limitele de vârstă au sens atunci când sunt folosite pentru a calcula pensia, dar cel care dorește să depășească această limită nu trebuie împiedicat să o facă.

Afirmăm că recalificarea șomerilor trebuie proiectată exclusiv în funcţie de cerinţele pieţei muncii.

La mai bine de două decenii de la căderea comunismului, statul român este angajat în reforme structurale indispensabile, dar care sunt subminate de inerția unor politici și mentalități ale regimului de dinainte de 1989.

Statul paternalist îngrădește libertatea de întreprindere și de asociere, sufocă și taxează excesiv munca, inițiativa și creația.

Partidele politice se simt responsabile mai degrabă faţă de stat, decât faţă de societate. Obiectivele lor politice nu sunt realiste, fiindcă nu sunt bazate pe un set de valori; legile sunt stufoase, neclare şi orientate spre interese partizane.

CE SOLUŢII AVEM?

Considerăm că regimul politic trebuie să fie obiectul unui consens, care să respecte voinţa cetăţenilor. Dacă 85% dintre români decid, într-un referendum valid, că e nevoie de un parlament unicameral cu maximum 300 de membri, clasa politică trebuie să adopte această soluţie de reformare a regimului.

Susţinem implicarea democratică la toate nivelurile, prin extinderea democraţiei directe, pentru a oferi cetăţenilor mai multă libertate de alegere și mai multe oportunităţi de a-și exprima voința politică. În acest sens, încurajăm consultările prin referendum, dar şi facilitarea iniţiativelor legislative ale cetăţenilor, ca şi orice sistem online de exprimare a petițiilor civice.

Susţinem un stat suplu și eficient, puternic prin autoritatea sa, adică:

1. Stat care se ocupă cu precădere de funcțiile suverane (apărare, siguranță naţională, ordine, politică externă, monedă) și intervine doar subsidiar în restul domeniilor;

2. Parlament eficient;
3. Administrație modernă și depolitizată;

4. Statul trebuie să-și mențină monopolurile numai în domeniile strategice, lăsând loc concurenței libere în celelalte sectoare;
5. Reglementări minimale și legislație clară;
6. Reducerea fiscalității și a supraimpozitării muncii.
Vom depolitiza statul, adoptând drept regulă generală numiri politice exclusiv la nivel de ministru şi secretar de stat, precum și cabinetele acestora.

Dorim un serviciu public eficient, organizat potrivit principiului subsidiarităţii.
Respingem ideea de stat care reglementează fiecare aspect al vieţii umane.

Administraţia e în mare măsură consumatoare de resurse, nu gestionară a acestora. Avem nu doar mulţi angajaţi în sectorul public, ci şi un număr prea mare de comune și municipalităţi nesustenabile (peste 3.000, foarte mult pentru o ţară ca România).

În particular, fiscalitatea excesiv birocratizată determină spolierea de către stat a cetățenilor și a firmelor performante. Aşa se explică evaziunea fiscală și rata de colectare extrem de redusă, dar şi scăderea încrederii între agenţii economici și autorităţi.

Descentralizarea şi regionalizarea sunt procese amânate sau afectate de partizanate politice.

CE SOLUŢII AVEM?

Vizăm instituirea unei administraţii publice fiabile, transparente, echitabile și incoruptibile.

În actul de guvernare și administrare urmărim:

1. Obiective realiste și cu orizont de timp;
2. Competenţe definite corect;
3. Reducerea premiilor discreţionare;
4. Transparenţa procesului de luare a deciziilor;
5. Dialog efectiv între autorităţi și părţile interesate;
6. Flexibilitate și adaptabilitate;
7. Intervenţie minimă;
8. Respectarea mecanismelor pieţei.

Pentru noi, principiile care trebuie să guverneze administrarea resurselor publice sunt:

1. Cumpătare;
2. Evaluare corectă;
3. Control;
4. Transparenţă;
5. Responsabilitate;
6. Prioritizare.

Susţinem bugetarea multianuală, pornind de la proiecte transversale, precum şi fixarea unor limite de îndatorare și identificarea unor mecanisme de prevenire a riscurilor legate de finanţe publice.

Vom identifica provenienţa deficitelor structurale la nivelul bugetului şi le vom elimina, printr-o politică raţională, calculată şi atentă la interesele de dezvoltare a comunităţilor locale.

Avem ambiţia ca administraţia din România să dispună de un management al resurselor umane modern, construit pe pilonii profesionalismului, meritului și valorificării optime a potenţialului.

Vom reduce substanţial povara administrativă asupra mediului de afaceri și asupra cetăţenilor. Vrem să aplicăm principiul: cine plăteşte taxe și impozite trebuie consultat la luarea deciziilor politice.

Întreaga administraţie trebuie organizată astfel încât fiecare leu cheltuit să poată fi identificat printr-un serviciu de informare online, de către fiecare cetăţean. Trebuie distinse clar cheltuielile pentru servicii de bază şi cele de importanţă secundară.

Considerăm că multe dintre serviciile publice naţionale și locale pot fi furnizate electronic.

Reformele administrative trebuie făcute la toate nivelurile, pe baza principiului subsidiarității.

Reglementarea, administrarea şi controlul trebuie clar stabilite pentru fiecare nivel al autorităţii administrative.

Autonomia locală a orașelor și a comunelor se află la originea democraţiei, prin dezvoltarea unor moduri de decizie participativă. Este esenţial ca autorităţile locale să aibă resursele necesare pentru a garanta drepturile fundamentale ale cetăţenilor, participarea și egalitatea de şanse.

Optăm pentru o amenajare durabilă și armonioasă a teritoriului. Susţinem definirea unui raport optim între numărul și structura comunelor și municipalităţilor din România.

Considerăm că „familia este de neînlocuit ca instituţie în care dragostea şi bunătatea, simpatia şi solidaritatea umană sunt preţuite şi cultivate, unind astfel generaţii diferite. Este locul unde părinţii, copiii și bunicii asumă responsabilităţi şi sunt solidari unii faţă de ceilalţi. Familiile puternice sunt parte a soluției pentru ca structura populației să fie sursă a dezvoltării, nu barieră pentru aceasta.” Temele de reflecție propuse mai jos sunt compatibile și izvorăsc din preocupările curentului de centru-dreapta european.

CE SOLUȚII AVEM:

1. Soluții sustenabile pentru redresarea demografică și creșterea natalității;

2. Identificarea celor mai bune forme de recunoaștere (inclusiv prin facilități fiscale) a plusvalorii sociale obținută ca urmare a participării părinților și bunicilor la educația copiilor și la îngrijirea copiilor, vârstnicilor și a persoanelor cu dizabilități în sânul familiei;

3. Ameliorarea acceptării sociale și o evoluție favorabilă în viață a copiilor cu dizabilități;

4. Încurajarea păstrării tradiției societății românești de a îngriji vârstnicii în sânul familiei, mai ales în contextul mobilității geografice sporite;

5. Stabilirea unui echilibru optim între activitatea profesională, pe de o parte, şi îngrijirea familiei, pe de altă parte, armonizarea muncii remunerate cu viața de familie;

6. O participare mai îndelungată în procesul muncii, împreună cu mai mult timp pentru îngrijirea şi educaţia copiilor, precum și îngrijirea vârstnicilor;

7. Includerea prioritară a problemelor legate de familie (educația copiilor și îngrijirea vârstnicilor cât mai aproape de familie) în agendele de dezvoltare locale, regionale, naţionale, europene;

8. Reducerea efectelor negative ale migrației externe și menținerea legăturii cu familia și cu România de către migranții români;

9. Compensarea și prevenirea plecării resursei umane calificate, precum medicii sau inginerii înalt specializați;

10. Dezvoltarea condițiilor de viață din zonele de migrație ale României pentru a facilita întoarcerea acasă a emigranților;

11. O politică de imigrație şi de acordare a cetăţeniei care să favorizeze românii din jurul frontierelor naţionale;

12. Speranţa de viaţă a românilor este în creştere. Gestionarea, în mod sustenabil, a consecinţelor acestui fapt pentru sistemul de pensii şi asigurări medicale;

13. Soluții acceptabile din punctul de vedere al calității vieții, astfel încât raportul de astăzi dintre populaţia angajată în câmpul muncii şi cea aflată la pensie să fie cât mai mare;

14. Creșterea speranței de viață și a calității vieții face inevitabilă pe termen lung creșterea perioadei totale de muncă din decursul vieţii unei persoane. Este nevoie de soluții pentru ca acest lucru să ducă la creșterea calității vieții; una dintre aceste soluții este creșterea competitivității;

15. Politici optime pentru a avea un pachet generic de servicii de sănătate disponibile pentru toți cetățenii României și servicii specializate suplimentare pentru cât mai mulți;

16. O modalitate optimă de definire a rețelei medicale, astfel încât să fie asigurat un serviciu medical de proximitate și, în același timp, să dezvoltăm centre zonale ultramoderne;

17. Un modul optim de implicare a operatorilor privați pe piața asigurărilor și a serviciilor medicale, pentru a crește calitatea serviciilor adresate cetățeanului, concomitent cu limitarea risipei și eliminarea corupţiei;

18. Politici eficiente pentru a opri exodul medicilor din România;

19. Mijloace optime pentru a promova stiluri de viaţă sănătoase şi dezvoltarea serviciilor medicale preventive;

20. Politici pentru a avea oameni sănătoşi, activi pentru o perioadă cât mai lungă de timp;

21. Îmbunătățirea comunicării pe teme medicale, mai ales în mediile cu grad de educație scăzut.

Oamenii politici sunt asociaţi cu privilegiile, nu cu efortul în slujba binelui comun. Spiritul public nu e luat în serios.
Optimismul tinerei generaţii e blocat de cinismul clasei politice.

Se menţine, încă, neîncrederea în justiţie, în ciuda progreselor privind independenţa acesteia.

Unii politicieni consideră, încă, firească agresiunea la adresa justiţiei, ca şi a altor instituţii ale statului.

Sistemul de justiţie este încă greoi, supraîncărcat și neprietenos cu omul simplu care își caută dreptatea.

CE SOLUŢII AVEM?

În ce privește dreptatea și sistemul de justiție, principiile noastre sunt:

1. Dreptatea și spiritul legii se educă: avem nevoie de o pedagogie care începe în grădiniță;

2. Independența justiției nu este negociabilă;

3. În noua Constituție, statul de drept și domnia legii trebuie consolidate, nu slăbite;

4. Toleranță zero pentru infracționalitate și corupție, începând cu copiatul la școală și terminând cu furtul din avuția națională;

5. Justiția trebuie să fie apropiată de cetățean: mai mulți judecători, proceduri mai scurte și mai ieftine, simplificarea legislației;

6. Legea se face pentru cetățean, nu pentru grupuri de interese;

7. Într-o țară în care libertatea de expresie e garantată, politicienii nu au nevoie de imunități.

Dorim ca educația pentru justiție și statul de drept să înceapă prin introducerea unor norme etice severe în învățământ.

Asemenea standarde etice trebuie extinse în sănătate (relaţia medic-pacienţi), administraţie (funcţionari-cetăţeni), politică (relaţia reprezentanţi-alegători), în atribuirea și obţinerea de ajutoare sociale (pentru a evita fraudele şi risipa), dar şi în alte domenii: fiscalitate, lobby, bănci.

Vom limita prin lege finanțarea campaniilor electorale la o sumă fixă pentru toți candidații, pentru a limita inechitatea și finanțarea ilegală, care creează obligații oculte.

Vom proteja și mai strict dreptul la proprietatea intelectuală, pentru a reduce fenomenul plagiatului.

Accesul la justiție nu trebuie restricționat de nivelul veniturilor

România, precum restul statelor membre din Uniune, are nevoie de o strategie economică şi financiară coerentă, ambiţioasă, orientată spre creştere economică pe termen lung, atât în perioada de criză, cât și ulterior.

Lipsa predictibilităţii fiscale reprezintă principala barieră pentru progresul economic.
Agenţii economici nu au încredere în autorităţi.

Mediul de afaceri a fost afectat nu doar de lipsa de predictibilitate, ci şi de corupţia clasei politice, dar şi a multor oameni de afaceri.

Lipsa unei politici de industrializare a României a fost o eroare. O nouă industrializare trebuie să se facă pe principii noi, fără inginerii sociale, prin inițiativă privată și în sectoare de vârf, nu energofage și poluante.

Pe de altă parte, agricultura continuă să fie afectată de fragmentarea terenurilor, productivitatea scăzută şi calitatea slabă a lucrărilor publice.

În plus, prea puţine resurse sunt utilizate pentru dezvoltarea rurală. Infrastructura precară din mediul rural afectează calitatea vieţii la sate, mulţi locuitori neavând acces la facilităţile minimale ale unei societăți moderne: apă curentă, canalizare, gaze, electricitate, servicii bancare.
Firmele din mediul rural au pieţe de desfacere restrânse şi clienţi cu venituri reduse; le lipsesc spaţiile adecvate, au parte de o infrastructură de transport precară, un acces greoi la informaţie și la finanţare.

CE SOLUŢII AVEM?

Absorbţia de fonduri europene rămâne o sursă însemnată a creșterii economice sustenabile.

Vom reduce la minimum implicarea statului în economie. Vom lăsa liberă piața muncii, nu vom favoriza unii actori în detrimentul altora, vom interveni doar pentru a stimula direcțiile considerate strategice pentru binele națiunii și pentru a elimina abuzurile.

Susţinem soluţii liberale în economie, în particular reducerea birocraţiei și a poverilor administrative. Intervenţia statului în economie trebuie să semene cu comportamentul unui arbitru, pentru a nu afecta interesul privat.

Avem nevoie de un model economic în măsură să sporească atractivitatea pentru noii investitori şi să-i încurajeze, pe cei care au deja afaceri, să le continue şi să le dezvolte.

Susţinem, de asemenea, investiţiile pentru creștere, adică investiţiile în educaţie și cercetare, granturile pentru tinerii întreprinzători etc.

În particular, dorim stimularea IMM-urilor, cu atenţie sporită acordată tinerilor, pentru a diminua emigrarea pentru un loc de muncă. În general, e nevoie de o mai bună tranziţie a tinerilor noștri de la şcoală spre o profesie.

Ordinea în finanţele publice şi disciplina fiscală reprezintă condiţii ale performanţei stabile a sistemului economic. Nu există alternativă la disciplină bugetară strictă.
Știm că datoriile publice de azi sunt taxele de mâine. Ele trebuie evitate.

Pledăm pentru bugete echilibrate sau excedentare, ca şi pentru finalizarea intrării în zona euro.

Cheltuielile statului trebuie să fie bazate pe o definiţie foarte riguroasă a interesului public.

Legea bugetului trebuie să definească în mod specific ce e prioritar în investiţii, pentru a evita abuzul şi risipa.

Suntem favorabili unei reduceri semnificative a taxelor pe muncă. Susţinem repartizarea corectă a poverii fiscale în societate, nu doar pe spatele întreprinzătorilor performanți și cinstiți.

Considerăm că autorităţile centrale şi locale au datoria de a crea un mediu atractiv pentru afaceri.

Susţinem reglementările care vizează o mai bună colectare a taxelor, combaterea economiei subterane, a evaziunii fiscale.

Practica spolierii statului prin intermediul unor contracte „dedicate” firmelor cu conexiuni politice trebuie să înceteze.

Avem datoria să identificăm, împreună cu mediul corporatist și academic, nișele de dezvoltare în care am putea deveni lideri (producția de soft, servicii medicale etc.).

Susţinem o agricultură multifuncţională și antreprenorială, conştientă de rădăcinile ei tradiţionale, dar care acordă un loc creativității și inovaţiei.

Ne dorim o repartiţie corectă între culturile intensive și culturile bio și artizanale, ca şi între exploatările mari și mici.

Vom fi vigilenți în ce privește calitatea alimentelor, prezervarea mediului rural, păstrarea nealterată a apelor și pădurilor pentru generațiile viitoare.

Vom menține garanţiile publice pentru sectorul agricol, prin proiecte finanţate din fonduri UE.

Vom îmbunătăţi infrastructura rurală, calitatea serviciilor publice și accesul în regiunile rurale.

Suntem preocupaţi de dezvoltarea unor locuri de muncă non-agricole în mediul rural, între care cele aferente activităților de turism.

Vom promova intrarea tinerilor în industria agricolă, pentru a limita exodul din mediul rural și îmbătrânirea populaţiei rurale.

Vom promova consumul de alimente produse în agricultura din România, pentru a spori numărul de locuri de muncă din agricultura noastră. Recuperarea deficitului de siguranţă alimentară trebuie să se bazeze pe stimularea agriculturii autohtone.

Vom susţine acţiuni de valorificare a produselor agricultorilor în pieţele urbane.

Pledăm în favoarea unei structurări a spaţiului rural care să asigure echilibrul dintre nevoile sociale, economice, patrimoniale și de mediu.

Vom încerca să aducem la zi și să întreținem cadastrul pentru întregul teritoriu.

Vom genera politici de dezvoltare a unor spaţii de depozitare în zona rurală, pentru colectarea producţiei de legume şi fructe de la micii fermieri.

Locul culturii românești în cultura mondială este slăbit de politizarea unor instituţii, așa cum s-a întâmplat, după 2012, cu Institutul Cultural Român.

Generaţiile tinere nu-şi mai caută repere în cultura naţională.

Multe resurse mediatice au fost acaparate de către grupuri de interese, care practică manipularea grosolană și subordonarea conștiinţei publice unor scopuri politice sau oculte.

CE SOLUŢII AVEM?

Statul și politica nu sunt creatori de artă, dar sunt responsabili de condiţiile în care artele înfloresc.

Vrem să îmbunătăţim condiţiile generale pentru promovarea privată a culturii prin fundaţii, patronaj și sponsorizări. În acest sens, vom redacta o lege a mecenatului.

Susţinem, de asemenea, promovarea limbii și culturii române, pentru a întări sentimentul național în țară și a crește prestigiul cultural al României în străinătate.

Vom depolitiza Institutul Cultural Român și vom sista restaurația mediocrității resentimentare.

Vom propune dezvoltarea sistemului de biblioteci publice și vom crea servicii virtuale, pentru a suplini, unde e cazul, lipsa publicațiilor tipărite.

Vom redacta o lege a patrimoniului, prin care vom interzice demolarea oricărei clădiri de patrimoniu.

Libertatea presei este un element esenţial al oricărei democraţii. Păstrarea diversităţii și a calităţii conţinutului media trebuie să fie o prioritate majoră. Pentru asigurarea independenţei presei, ne opunem oricărei intervenţii financiare, directe sau indirecte, a partidelor politice în presă și trusturi media.

Susţinem dreptul publicului de a cunoaște proprietarii media. Libertatea presei nu poate fi bazată pe opacitate şi monopol asupra mijloacelor.

Este nevoie de programe care să se adreseze și românilor, dar și străinilor, în particular pentru promovarea localităţilor cu un bogat patrimoniu cultural, arhitectural și folcloric.

Recunoaştem locul eminent pe care-l ocupă Biserica în cultura noastră. Statul va sprijini întreținerea patrimoniului istoric deţinut de cultele din România, parte valoroasă a moștenirii noastre arhitecturale și artistice.

Pledăm, pe de altă parte, pentru diversitate culturală, pentru o cultură vie, deschisă dialogului cu alte culturi.

În România, preocuparea pentru mediu rămâne marginală. O explică, măcar parţial, lipsa de educaţie referitoare la protecţia mediului. Pe de altă parte, ne lipsesc strategiile pe termen mediu şi lung în ceea ce privește exploatarea bogăţiilor solului.
Se adaugă numeroase ezitări în politica energetică, astfel încât atingerea independenţei energetice a României e încă un deziderat, nu o realitate.
Cu câteva excepţii, politicile nu sunt evaluate nici din perspectiva respectului pentru mediu, nici din cea a consumului de energie.
Sunt neglijate schimbările climatice, concurenţa pentru resurse energetice, ca şi influenţa pe care acestea o au deja asupra economiei.
CE SOLUŢII AVEM?
În privința mediului și energiei, principiile noastre sunt:
1. Pământul nu ne aparține: l-am primit moștenire și suntem datori să-l predăm generațiilor viitoare în stare mai bună, nu mai proastă;
2. Dezvoltarea care distruge mediul nu este acceptabilă;
3. Ecologismul e o dogmă de stânga; pe noi ne interesează mediul, nu instrumentalizarea lui ideologică sau pseudoștiințifică;
4. Tăierile de păduri trebuie reduse la limite raționale și controlate strict;
5. Corupția din silvicultură și traficul cu certificate de mediu trebuie să înceteze;
6. Exploatarea resurselor nu este acceptabilă dacă implică riscuri ecologice;
7. România are capacitatea să devină independentă energetic; nu ne temem de energia nucleară și vom explora surse noi de energie, respectând mediul.
Vom acționa pentru ameliorarea calităţii aerului, garantarea unei ape de calitate, continuarea eforturilor pentru o gestiune optimă a deșeurilor, aplicarea
principiului precauţiei în privinţa undelor electromagnetice şi reducerea poluării fonice.
Pledăm pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, în condiţiile definite în strategiile Uniunii Europene.
Susţinem protejarea patrimoniului natural şi a biodiversităţii, prin promovarea utilizării și a dezvoltării tehnologiilor care respectă mediul, în principal în domeniul transportului.
Încurajăm creşterea suprafeţei domeniului forestier. Este necesară o strategie de reîmpădurire și consolidare a fondului silvic.
Susţinem un sistem energetic axat pe trei obiective: (1) independenţă energetică; (2) impact limitat asupra mediului; (3) energie la un preţ accesibil pentru toţi, cetăţeni şi societăţi comerciale.
Sprijinim construcţia de centrale nucleare.
Susţinem politica UE în domeniul energiei (energie din surse regenerabile, dezvoltarea energiei eoliene, centrale hidroelectrice și energie fotovoltaică).
Suntem de acord cu consolidarea independenţei energetice prin diversificarea surselor de furnizare a energiei şi prin promovarea unei pieţe unice europene.
Încurajăm crearea de locuri de muncă „verzi”, fără afectarea competitivităţii.
Exploatarea resurselor naturale și energetice ale ţării nu trebuie să afecteze siturile arheologice şi nici potenţialul turistic.
Urmărim mai buna protecție a cetăţenilor și a infrastructurii în faţa dezastrelor naturale sau provocate de om.
Educația precară este o sursă a sărăciei, corupției și infracționalității în societate.

Nu este vorba doar de subfinanțare, ci și de efectele negative ale unor practici precum copiatul, plagiatul, chiulul, indisciplina și corupţia, care sunt privite cu toleranță.

Meritul nu mai este singurul criteriu de notare a elevilor, nici de recrutare și promovare a profesorilor.

Imixtiunea politică și a intervenţiilor în promovarea profesorilor au afectat grav demnitatea acestora.

Performanța în sistemul național al Educației poate crește prin menținerea ierarhizării universităților pe baza criteriilor de calitate în cercetare, iar prestigiul învăţământului superior poate fi redobândit prin anularea titlurilor de doctor care au fost rezultat al plagiatelor.

Învățământul profesional este principala modalitate de reintegrare a tinerilor pe piața muncii.

Școala românească produce masiv șomeri cu diplomă pentru uz intern și specialiști de vârf pentru export.

Abandonul școlar, analfabetismul și accesul redus la studii superioare rămân fenomene îngrijorătoare.

Legea Educaţiei Naționale a pus în ordine, din punct de vedere administrativ și al arhitecturii sistemului, învăţământul din România, fiind create condiţiile pentru ca, de acum înainte, să se acţioneze exclusiv asupra procesului educativ, fără a se perturba stabilitatea sistemului. Nu este, din păcate, un rezultat ireversibil.

Legea Educației Naționale trebuie aplicată riguros.

Pe de altă parte, dezvoltarea tehnologiilor informaţiei şi comunicării, ca și apariţia reţelelor online, modifică structura relaţiilor sociale. Se profilează, astfel, o „societate civilă globală” şi, pornind de la aceasta, noi forme de socializare care pot fi sursă a creșterii coeziunii, încrederii și dezvoltării tehnologice. A sporit libertatea de expresie şi accesul neîngrădit la informaţie. Dar au apărut, astfel, şi noi ameninţări la adresa proprietăţii intelectuale, a intimităţii individului, a datelor sale personale şi a integrităţii personale. Sunt posibile atingeri ale dreptului la demnitatea umană din pricina internetului.

CE SOLUŢII AVEM?

Din toate aceste rațiuni, educația, formarea profesională și cercetarea sunt priorități ale politicilor publice promovate de partidul politic Mișcarea Populară.

Sprijinim creșterea atractivităţii carierei didactice printr-o formare de calitate, o selecţie justă și, mai ales, o răsplată adecvată printr-un buget pe măsură.

Susţinem definirea unui profil optim al elevilor la finalul fiecărui nivel de studii (cadrul de referinţă curricular).

Susţinem inovaţiile pedagogice, în primul rând în formarea pe tot parcursul vieţii.

Vom acţiona pentru refacerea învăţământului profesional, pentru ca piaţa muncii să orienteze proiectarea şi gestionarea sistemului de educaţie.

Vrem o educaţie secundară cu o structură mai flexibilă, care să corespundă intereselor, motivaţiilor și performanţelor foarte diverse ale elevilor. Vom combate inechitatea școlară, abandonul școlar și analfabetismul, în special la sate.

Vom promova standarde academice riguroase, proceduri de concurs și promovare cu evaluatori internaționali. Doar astfel vom putea integra în universități tinerii cu studii în străinătate, discriminați de solidaritatea mediocrității.

Bugetul universităţilor va ține seama de performanţă, calitate și capacitate.

Susţinem constituirea unui număr de universităţi de elită, pentru a putea participa cu şanse la competiţia globală a cercetării.

Vom crea institute de studii avansate cu dotări, salarii și burse de nivel european, pentru a păstra în țară profesorii și cercetătorii de vârf.

Respectul pentru democraţie și pentru statul de drept trebuie transmis în mod constant în timpul parcursului formativ.

Sprijinim accesul cât mai liber și responsabil la resursele de date oferite de internet.

Susţinem nevoia de a profita la maximum de pe urma tehnologiei informaţiei. De pildă, dezvoltarea tehnologiilor comunicării ar putea avea un impact profund asupra proceselor politice, prin creșterea gradului de informare în beneficiul cetăţeanului.

Susţinem utilizarea internetului pentru resurse de învăţare și orientare școlară, dar şi ca agregator de informaţii publice relevante. E nevoie, însă, de comportament online responsabil.

CE SOLUŢII AVEM?

Politica externă a României trebuie să valorifice apartenenţa la UE şi NATO şi să confere substanţa suplimentară reţelei de parteneriate;
Politica externă a României trebuie să fie articulată la nivelul intereselor de securitate şi economice, înţelegând că securitatea şi prosperitatea unei naţiuni sunt strâns legate între ele;
Mişcarea Populară susţine o politică externă activă, profesionistă, precum şi promovarea valorilor noastre naţionale recunoscute universal;
Politica externă trebuie corelată, în materie de obiective şi priorităţi, cu politica de securitate și apărare într-o viziune integratoare.
Mişcarea Populară va acţiona pentru realizarea obiectivelor internaţionale ale României şi pentru asigurarea cu prioritate a protecţiei intereselor cetăţenilor săi.

Obiective ale politicii externe promovate de Mişcarea Populară:

1. Protejarea şi promovarea intereselor României şi ale cetăţenilor săi din punct de vedere politic, de securitate, economic, social şi cultural;

2. Consolidarea rolului decizional al României în Uniunea Europeană şi NATO şi valorificarea, cu mai mare eficacitate, a beneficiilor care decurg din statutul României de stat membru al celor două structuri;

3. Consolidarea Parteneriatului Strategic pentru Secolul XXI cu Statele Unite ale Americii, precum şi a parteneriatelor strategice cu Marea Britanie şi Polonia;

4. Promovarea şi susţinerea, prin acţiune fermă şi cuprinzătoare, a aspiraţiilor de integrare europeană ale Republicii Moldova, precum şi a sentimentului pro-românesc, la nivelul societăţii din Republica Moldova, cu scopul realizării dezideratului comun al unirii celor două state;

5. Implicarea României atât în Balcanii de Vest, dar mai ales în Vecinătatea Estică, atât pentru asigurarea securităţii naţionale, cât şi în scopul promovării valorilor europene şi euro-atlantice, vizând accelerarea procesului de integrare europeană şi euro-atlantică;

6. Promovarea sistematică a drepturilor persoanelor care aparţin minorităţilor/comunităţilor româneşti din statele din vecinătatea României, în conformitate strictă cu standardele europene, precum şi cu valorile fundamentale care guvernează societăţile democratice;

7. Consolidarea parteneriatelor pe care România le-a dezvoltat în ultimii ani şi promovarea de noi parteneriate în regiunea extinsă a Mării Negre, inclusiv în Caucazul de Sud şi Asia Centrală;

8. Promovarea dimensiunii economice a politicii externe, prin atragerea de investiţii străine şi promovarea produselor şi companiilor româneşti pe pieţele externe.

Mişcarea Populară îşi reafirmă angajamentul față de proiectul european, fiind ferm convinsă de superioritatea modelului politic, economic şi de securitate al UE. Europa poate garanta prosperitatea şi securitatea tuturor cetăţenilor ei și, în acest sens, Mișcarea Populară propune următoarele direcții de acțiune:

1. Afirmarea rolului României în cadrul UE:

– Consolidarea guvernanţei economice, a Uniunii Economice şi Monetare;
1- Susţinerea pe mai departe a politicii agricole comune şi a politicii de coeziune în cadrul Uniunii Europene;

2- Finalizarea Mecanismului de Cooperare şi Verificare, fără condiţionalităţi politice, prin îndeplinirea criteriilor care au stat la baza creării acestui Mecanism;

3- Aderarea României la spaţiul Schengen pe baza îndeplinirii standardelor acquis-ului Schengen și fără condiționalități politice;

4- Implementarea Strategiei Europene a Dunării prin promovarea proiectelor privind infrastructura, transportul şi interconectarea pieţei energetice;

5- Promovarea Sinergiei Mării Negre şi a Parteneriatului Estic în susţinerea obiectivelor strategice ale României în Vecinătatea Estică;

6- Adoptarea unei Strategii Europene a Mării Negre;

7- Continuarea demersurilor în statele membre care menţin restricţii, dar şi la Comisie şi Parlamentul European, astfel încât drepturile cetăţenilor români, în calitate de cetăţeni europeni, să fie pe deplin respectate;

8- Susţinerea politicii de extindere a UE, cu accent pe Balcanii de Vest, cu luarea în considerare a respectării depline a condiţiilor de aderare, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparţin minorităţii române.

9- Rezolvarea crizei refugiaţilor prin afirmarea principiului solidarităţii europene şi a valorii Tratatelor constitutive ale UE. Respingerea principiului impunerii cotelor obligatorii.

10- Mişcarea Populară susţine consolidarea profilului de stat aliat european cu vocaţie transatlantică, cu rol stabilizator şi predictibil în regiune.

11- Contribuţia la reformarea continuă a Uniunii Europene prin creşterea gradului de integrare a statelor membre până la realizarea Statelor Unite ale
Europei.

2. Afirmarea rolului României în cadrul NATO prin:

1- Dezvoltarea sistemului NATO de apărare antirachetă, ca misiune importantă a Alianţei, pe baza principiului indivizibilităţii securităţii Aliaţilor;

2- Afirmarea NATO ca forum de consultări între Aliaţii europeni şi America de Nord, pe baza susţinerii întăririi legăturii transatlantice între Aliaţi;

3- Consolidarea prezenţei regionale a NATO, mai ales în regiunea extinsă a Mării Negre;
1- Susţinerea politicii „uşilor deschise”, promovând continuarea extinderii Alianţei în Balcanii de Vest şi în Vecinătatea Estică;

2- Promovarea unei relaţii pragmatice între NATO şi Rusia, cu respectarea deplină a principiilor şi valorilor aliate;

3. Parteneriatul Strategic cu SUA reprezintă dimensiunea fundamentală a politicii externe şi de securitate a României.

1• Mişcarea Populară consideră că acest parteneriat trebuie să intre într-o nouă fază, în care excelenta cooperare în domeniul politico-militar şi de securitate trebuie să fie completată cu o dinamică pozitivă a domeniilor de cooperare economică, la nivel social, cultural şi interuman;

2• Mişcarea Populară susţine necesitatea operaţionalizării Declaraţiei Comune privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI, urmărind valorificarea deplină a perspectivelor de cooperare deschise de aceasta.

3• Includerea României în programul Visa Waiver, în contextul promovării şi adoptării în SUA a noii legislaţii în domeniu.

4. Continuarea procesului de consolidare durabilă a relaţiei bilaterale cu Republica Moldova, cu valorizarea identităţii istorice, culturale, lingvistice, economice şi de securitate.

Mişcarea Populară susţine necesitatea:

1- Apropierii între cele două state pe teritoriul cărora trăieşte un singur popor, în scopul realizării dezideratului unionist;
2- Sprijinirii Republicii Moldova pentru punerea în aplicare a Acordului de
Asociere cu UE şi a Acordului de comerţ liber aprofundat şi cuprinzător;

3- Continuării asistenţei bilaterale şi internaţionale, în special a celei europene şi a SUA; acordarea de sprijin pentru stabilizarea macroeconomică;

4- Implementării Planului de Acţiune, semnat la 3 martie 2012, pentru aplicarea Declaraţiei Comune de instituire a unui Parteneriat Strategic între România şi Republica Moldova;
5- Deplinei interconectări pe gaze şi energie electrică;

6- Creşterii numărului de burse acordate tinerilor din Republica Moldova pentru studii liceale şi universitare.

5. Fructificarea parteneriatelor României în plan bilateral şi multilateral, precum şi a altor relaţii de importanţă strategică

Dezvoltarea relaţiei strategice cu Germania, Franţa şi Italia, pe baza excelentelor relaţii economice şi strategice cu aceste state.

Parteneriatul strategic cu Polonia va fi consolidat, pe baza intereselor convergente ale celor două state în cadrul UE, NATO şi în Vecinătatea Estică.

În cadrul parteneriatului cu Turcia se va pune accentul pe maximizarea intereselor comune în cadrul NATO, a necesităţii transformării regiunii Mării Negre într-un spaţiu de securitate, prosperitate democratică şi stabilitate. Cooperare trilaterală informală iniţiată de România, împreună cu Polonia şi Turcia, în anul 2012, va fi intensificată şi extinsă la nivelele superioare de decizie.

6. Mişcarea Populară susţine necesitatea intensificării implicării României în Balcanii de Vest (prin susţinerea, în cadrul UE şi prin expertiză acordată în plan bilateral, a perspectivei europene a statelor din această regiune) şi cu precădere în Vecinătatea Estică – zona extinsă a Mării Negre, în Caucazul de sud şi Asia Centrală. Aceasta trebuie să răspundă atât potenţialului de dezvoltare a relaţiilor dintre UE şi partenerii săi, cât şi provocărilor speciale pe care le indică aceste vecinătăţi.

7. Mişcarea Populară susţine necesitatea implicării mult mai active a tuturor instituţiilor romaneşti, atât în procesul de stabilizare a situaţiei din Siria şi Irak, cât şi perioada de reconstrucţie post-conflict.

8. În raport cu statele Caucazului de Sud şi Asia Centrală, România va urmări menţinerea şi consolidarea cursului ascendent în dialogul politic al României în regiune:

1- Parteneriatul strategic cu Azerbaidjan va fi promovat în continuare cu prioritate.

2- România va continua să sprijine aspiraţiile europene şi euroatlantice ale Georgiei.

9. România va urmări stabilizarea unei relaţii predictibile, pragmatice, în paradigma constructivă corespunzătoare intereselor comune cu Federaţia Rusă. România va continua să încurajeze şi să promoveze dialogul în cadrul Consiliului de Parteneriat Permanent UE-Rusia şi va folosi inclusiv oportunităţile create de Parteneriatul pentru Modernizare dintre Uniunea Europeană şi Rusia.

10. Mişcarea Populară susţine necesitatea dezvoltării dimensiunii economice a politicii externe româneşti, atât prin susţinerea prezenţei firmelor româneşti la nivel global, dar şi pentru atragerea de investiţii în România, cu accent pe semnalarea oportunităţilor de afaceri, atragerea de investitori străini, promovarea produselor româneşti.

11. Mişcarea Populară consideră că este necesară susţinerea activă a intereselor strategice directe ale României în ceea ce priveşte securitatea energetică. Va fi promovată susţinerea unui ritm alert al interconectărilor de reţele de energie între România şi vecinii ei, precum și atragerea UE într-un proces decizional serios, prin care să se realizeze dezideratul independenței energetice, eliminându-se, astfel, pericolul folosirii coridoarelor de energie ca factor de presiune.

12. Mişcarea Populară susține introducerea votului prin corespondență.

13. România va acorda sprijin pentru promovarea identității culturale și lingvistice românești în comunitățile din imediata vecinătate și diaspora.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *